Connaissez vous la méthode kuzmin, plus de fart, donc plus de prise de tête a savoir si on aurait du farté autrement. J'essaie cette nouvelle méthode depuis 2014 et je suis relativement satisfait, sachant que je ne trouve pas de racloirs (j'utilise un racloir bricolé) ni en France, ni en Suisse ? Est ce qu'un adepte de cette méthode peut me renseigner ou trouver le matériel sans le commander en Suede.

salut georges,
je te conseille de lire sur ce forum ce qui a été dit en remontant à la date du 12/03/2014, (bilan kuzmin) où un grand débat fait rage sur l'efficacité de cette méthode.
il y a les adresses mail dedans.
par contre, à ma connaissance, il n'y a personne qui distribue ce genre de produit en france.

Merci nono, effectivement c'est un vaste débat, mais je ne suis pas déçu depuis le début de la saison avec cette méthode.

je vous fais part de mon experience cet hiver, avant de passer à une méthode kuzmin, j'ai réalisé des fartages mais que sur un ski, toujours le même avec un repère sous la fixe, pour ne pas voir quel ski j'ai sous le pied. Verdict, je n'ai vu aucune diférence entre les deux ski. J'en tire deux conclusions, soit je n'ai pas le niveau et/ou la capacité à faire une diférence ou le fart de base (lf) n'est pas suffisament efficace par rappot à la semelle. Donc pour moi ce sera Kuzmin et beaucoup de temps de gangné.
Bien sur je ne compare pas avec des fartages courses, c'est juste pour ma pratique loisir.

Salut, va voir sur le site worden.fr : ils vendent sous la marque ski-go un racloir qui ressemble vraiment à celui de Kuzmin !!!
a+ et bonne glisse ...

quasi deux fois plus cher...

héla on doit tout commander soit directement sur le site de kuzmin soit sur skistart: 2 sites suédois, avec des frais de port élevés c'est ce que j'ai fait.
Tu as le tambour en téflon ou la brosse qui est déjà pas mal, plus l'outil cela te fait 3 produits au maximum

pas de panique skier avec atomic skintec. a+ jdan-

Salut George
Pourrais tu stp détailler comment tu as bricole ton racloir et ce que tu utilises pour le brossage?
Le fait que tu cherches les outils "originaux" kuzmin, ça vient du fait que tu n'es pas complètement satisfait du résultat?
C'est vrai que 200€ pour un racloir et une brosse qui ressemble étrangement a celle de mes toilettes, ce n'est pas donné ;-)

Gros plan sur Vande ds le team sprint en train de Kuzminer.

À frye et à tous, merci pour le débat.mon racloir bricolé est une lame de ciseau droite et j'ai trouvé une brosse montée sur perceuse. Je veux trouver un vrai racloir parce que je pense que cette méthode est efficace pour un amateurs comme moi.

Vande à même fait une déclaration à la télé suédoise : "j'en avais ras le bol de re-farter à chaque tour, tous les 1.5km..."

@toto, le principe (et la finalité) du racloir skigo ne sont pas les mêmes. christer l'explique très bien ici : http://youtu.be/hi3psjieequ . C'est un peu plus cohérent de mon point de vue.
@tomgm : bien vu, j'avais du le déguiser en brosse pour que l'on ne nous pique pas l,idée :)

To better ansewr the questions What is the future of painting?i don't know with certainty, but i can't wait to find out. To me, it would seem to be the direct painting of feelings. Emotions. The highs and the lows. The textures of our existence. The essence of who we are and what we feel. Transferring that feeling, knowledge & energy, in the abstract, or not, onto a substrate. The successful transfer will connect.how does that fit with your view?i feel that pushing the boundaries is indeed my task, and the task of future generations. I would encourage all artists to keep painting, keep growing, expanding the possibilities. Those possibilities are forever changing, and open.what or who do you see as pushing the boundaries of painting?nathan Redwood. Steven Yazzie. Jennifer Espenscheid. Reginald Baylor. All of them breaking boundaries as we've known them. That's the who in my world. Antoni Tapies and Jasper Johns are still alive, and i wonder what their truly latest endeavors will show. As for the what, I would think new techniques, coupled with new focus. New beauty that turns the world on its ear.and why do you think painting continues to be noted as a “dying form”?i can't imagine that level of profound ignorance. I disagree with the notion entirely. Just look around We are, so, we create. Some create with type, some create with numbers, or words, or code, or people, elements, beliefs, theories and philosophies. Thankfully, some of us use paint. As long as there is paint, people will create new and wondrous works.- Timo

1993, Scrisoarea Prea Fericitului Patriarh Teoctist catre Sactitatea Sa Patriarhul Alexeie2809cSanctitatea Voastrc483,Prea iubite frate c3aen Domnul nortsu Iisus Hristos,Cu dragoste frc483c5a3eascc483, Vc483 aducem la cunoc59ftinc5a3c483 cc483 am primit scrisoarea Sanctitc483c5a3ii Voastre din 24 decembrie 1992, care ne-a produs mc3a2hnire c59fi durere multc483. Aceasta pentru faptul cc483 Sanctitatea Voastrc483 considerac5a3i Actul Sinodal al Sfc3a2ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romc3a2ne, privitor la binecuvc3a2ntarea reactivc483rii Mitropoliei Basarabiei, ca e2809eingerinc5a3c483 anticanonicc483 c3aen problemele interne ale Bisericii Ortodoxe din Moldovae2809d.Sanctitatea Voastrc483! c38en conc59ftiinc5a3a umanitc483c5a3ii, c3aen general c59fi mai ales la crec59ftini, s-a impus de-a lungul istoriei principiul de valoare universalc483 cc483 nedreptatea, abuzul c59fi silnicia nu pot crea niciodatc483 vreun drept. Acestea pot dura secole de-a rc3a2ndul, dar cc3a2nd c3aemprejurc483rile permit, dreptatea istoricc483 impune repararea nedreptc483c5a3ii c59fi restabilirea adevc483rului precum c59fi a drepturilor ce decurg din aceastc483 restabilire.conform acestui principiu, exercitarea jurisdicc5a3iei Bisericii Ortodoxe Ruse asupra romc3a2nilor ortodocc59fi din Basarabia, c3aentre anii 1769-1774, 1787-1791, 1808-1918, 1940-1941, 1944-1992, a fost un act nedrept c59fi abuziv din punct de vedere al realitc483c5a3ii istorice c59fi al normelor de drept canonic, deoarece a fost urmarea unor abuzuri politice care au lezat dreptul istoric.conform mc483rturiilor istorice, pe teritoriul10000 locuit astc483zi de romc3a2ni, cuvc3a2ntul Evangheliei lui Hristos a fost propovc483duit c3aencc483 din primele veacuri crec59ftine. Propovc483duirea Evangheliei pe acest teritoriu a coincis cu c3aensc483c59fi formarea poporului romc3a2n care a apc483rut c3aen istorie ca popor crec59ftin. Poporul romc3a2n a devenit astfel unul din primele popoare crec59ftine ale Europei, eveniment ce a avut loc cu multe secole c3aenainte de crec59ftinarea slavilor.viac5a3a crec59ftinc483 a avut o continuitate permanentc483 pe acest teritoriu, romc3a2nii ortodocc59fi afirmc3a2ndu-c59fi nec3aentrerupt apartenenc5a3a la Biserica Ortodoxc483 a Rc483sc483ritului.c38endatc483 ce condic5a3iile istorice au permis, romc3a2nii ortodocc59fi au obc5a3inut dreptul de a avea episcopi pc483mc3a2nteni. Acest drept, bazat pe tradic5a3ia canonicc483 a Bisericii, a fost cerut cu multc483 insistenc5a3c483 Patriarhiei de Constantinopol mai ales de crec59ftinii ortodocc59fi romc3a2ni din teritoriile din stc3a2nga c59fi din dreapta Prutului, ce constituiau c3aempreunc483 un Principat romc3a2n cunoscut c3aen Europa cu numele de c5a2ara Moldovei.c38en anul 1401, Domnitorul Moldovei a cerut ca c3aen fruntea organizc483rii bisericec59fti din aceastc483 c5a3arc483 sc483 fie recunoscut de cc483tre Patriarhia de Constantinopol mitropolitul pc483mc3a2ntean iosif muc59eat. Prin acest act, Mitropolia Moldovei era recunoscutc483 ca servind o etnie distinctc483 c3aen cadrul unui teritoriu bine definit geografic c59fi istoric. Drept consecinc5a3c483, potrivit legislac5a3iei bisericec59fti, diferitc483 de cea a imperiilor schimbc483toare, nimeni c59fi niciodatc483 nu avea dreptul sc483 desfiinc5a3eze, sc483 modifice sau sc483 c3aenjumc483tc483c5a3eascc483 jurisdicc5a3ia ei c3aen teritoriul ce-i revenea de la c3aentemeiere c59fi cu recunoac59ftere canonicc483.cursul normal al lucrurilor a fost din pc483cate c3aentrerupt c3aen a doua jumc483tate a secolului al xviii-lea, prin ocuparea de cc483tre armatele rusec59fti a pc483mc3a2ntului romc3a2nesc al c5a2c483rii Moldovei (1769-1774, 1787-1791). Printre mc483surile luate c3aen mod abuziv de ocupanc5a3i a fost amestecul brutal c3aen treburile Bisericii din Moldova prin impunerea la Iac59fi, c3aen 1789, a unui locc5a3iitor de mitropolit, ambrozie, rus de neam, care venise c3aen Moldova o datc483 cu trupele rusec59fti.dupc483 o scurtc483 perioadc483 de normalizare c59fi cc3a2nd nu se terminase c3aencc483 rc483zboiul ruso-turc (1806-1812), imperiul c5a3arist c3aenfiinc5a3eazc483 un e2809eexarhate2809d ce cuprindea Mitropoliile Moldovei c59fi c5a2c483rii Romc3a2nec59fti, subordonc3a2ndu-le din nou, c3aen mod samavolnic, Bisericii Ortodoxe Ruse. Prin aceasta, Mitropolitul canonic al Mitropoliei Moldovei, veniamin costachi, este nevoit sc483 se retragc483 din scaun spre marea durere a clerului c59fi credincioc59filor romc3a2ni. La fel, s-a c3aentc3a2mplat c59fi cu mitropolitul dositei filitis al Valahiei, care a fost c3aendepc483rtat din scaun c3aen 1809 c59fi trimis c3aen surghiun. Nedreptatea se e2809einstituc5a3ionalizeazc483e2809d prin pacea nedreaptc483 de la Bucurec59fti din 1812, cc3a2nd s-a hotc483rc3a2t anexarea teritoriului dintre Prut c59fi Nistru la imperiul c5a3arist. Anexarea a fost fc483rc483 valoare c59fi nulc483 de drept, cc483ci Turcia nu avea drepturi teritoriale asupra pc483mc3a2ntului romc3a2nesc, turcii avc3a2nd putere de suzeranitate, nu de suveranitate asupra acestui pc483mc3a2nt. Moldova c59fi Valahia se bucurau de o completc483 autonomie pe baza unor vechi tratate c3aencheiate cu Imperiul Otoman, prin care li se garanta integritatea teritorialc483 c3aen schimbul unui tribut anual. c38en plus, anexarea era un act imoral c59fi neloial fac5a3c483 de c3aentreaga Ortodoxie, c3aentrucc3a2t Rusia pravoslavnicc483 c3aec59fi c3aentindea abuziv stc483pc3a2nirea asupra romc3a2nilor ortodocc59fi din stc3a2nga Prutului, cu vechime c59fi vrednicii c3aen cc3a2mpul crec59ftinc483tc483c5a3ii, legat de neam, limbc483 c59fi culturc483 cu cei din dreapta Prutului.Urmare acestei anexc483ri politice nedrepte s-a c3aenfiinc5a3at, c3aen teritoriul ocupat de armatele c5a3ariste, Eparhia Chic59finc483ului de cc483tre Biserica Ortodoxc483 Rusc483, c3aen 1813. Fc483rc483 a fi consultat clerul c59fi credincioc59fii, a fost sfc3a2c59fiat teritoriul jurisdicc5a3ional al Mitropoliei Moldovei, c3aenfiinc5a3atc483 cu peste patru veacuri c3aenainte, c59fi al Episcopiei Huc59filor. c38en scrisoarea Sanctitc483c5a3ii Voastre din 6 octombrie 1992 justificac5a3i aceastc483 acc5a3iune prin faptul cc483 la acea datc483 Biserica Ortodoxc483 Romc3a2nc483 nu era c3aencc483 o Bisericc483 autocefalc483. Este adevc483rat cc483 recunoac59fterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Romc3a2ne a avut loc dupc483 c3aenfiinc5a3area Eparhiei de Chic59finc483u, c3aentr-un teritoriu ce nu cuprindea aceastc483 eparhie. Dar, se impune a fi subliniatc483 o constatare: c3aen 1448 Biserica Ortodoxc483 Rusc483 a fost recunoscutc483 de Patriarhia de Constantinopol ca Bisericc483 autocefalc483, dar fc483rc483 a avea jurisdicc5a3ie asupra crec59ftinilor ortodocc59fi romc3a2ni din Basarabia.Actul anexc483rii Basarabiei la imperiul c5a3arist c59fi c3aenfiinc5a3area Eparhiei de Chic59finc483u a dus, nu la e2809eeliberarea de sub stc483pc3a2nirea otomanc483 a Moldoveie2809d, cum afirmac5a3i Sanctitatea Voastrc483 c3aen aceeac59fi scrisoare, ci a c3aensemnat trecerea de la robia turceascc483 la robia ruseascc483 mai asprc483 c59fi mai nec3aendurc483toare. Turcii ne-au respectat tradic5a3iile, limba c59fi specificul nac5a3ional. Au acceptat voievozi c59fi ierarhi de acelac59fi neam cu poporul pc483storit. Imperialismul rus c3aensc483, folosindu-se de ierarhi ruc59fi c3aenscc483unac5a3i c3aen Basarabia fc483rc483 a cere acordul clerului c59fi credincioc59filor romc3a2ni locali, absolut majoritari, a exercitat asupra acestora un necruc5a3c483tor proces de rusificare, manifestat c3aen diferite feluri.astfel, dintre toc5a3i chiriarhii ac59fezac5a3i de Biserica Rusc483 c3aen scaunul episcopal de la Chic59finc483u, numai unul a fost de acelac59fi neam c59fi de aceeac59fi limbc483 cu clerul c59fi credincioc59fii pc483storic5a3i. Acec59ftia, adicc483 romc3a2nii, conform unui recensc483mc3a2nt din 1817, reprezentau 86% din locuitorii Basarabiei. c38en 1813 a fost c3aenfiinc5a3at un seminar teologic, dar c59fi acest fapt, binecuvc3a2ntat c3aen sine, a fost transformat c3aen mijloc de deznac5a3ionalizare a romc3a2nilor c59fi de c3aendepc483rtare a lor de frac5a3ii din dreapta Prutului. Amintim c3aen acest sens cc483, c3aen prima perioadc483 a funcc5a3ionc483rii acestui seminar, din 25 de profesori numai unul a fost romc3a2n. Limba rusc483 a devenit de asemenea singura limbc483 de predare la Seminarul din Chic59finc483u, conform Regulamentului Seminariilor din 1840, impus de c5a3arul nicolae I.c38en acelac59fi timp, mc483nc483stirile moldovene au fost supuse c59fi ele rusificc483rii prin c3aencercarea de a se c3aenlocui limba romc3a2nc483 cu limba slavonc483 la oficierea slujbelor bisericec59fti. Cc483rc5a3ile romc3a2nec59fti de slujbc483 au fost de asemenea distruse, ac59fa cum s-a c3aentc3a2mplat mai ales c3aen timpul pc483storirii arhiepiscopului pavel lebedev (1871-1881).c38en aceastc483 situac5a3ie tragicc483 a fost gc483sitc483 Basarabia c3aen anul 1918, cc3a2nd popoarele din imperiul c5a3arist au putut sc483-c59fi recapete libertatea. Ne-a mc3a2hnit adc3a2nc afirmac5a3ia Sanctitc483c5a3ii Voastre cc483 c3aen e2809eanul 1918 Basarabia a fost ocupatc483 de armatele romc3a2nee2809d (scrisoarea din 6 octombrie 1992). Vc483 amintim doar cc483 c3aen 5 martie 1918 se primise la Chic59finc483u o telegramc483 oficialc483 de la Petrograd c3aen care se spunea cc483 e2809ebasarabia nu mai este c3aen imperiu c59fi cc483 de acum c3aenainte toc5a3i se pot bucura de libertatee2809d. c38en duhul acestei libertc483c5a3i c59fi fc483rc483 prezenc5a3a armatei romc3a2ne c3aen Basarabia, s-a organizat Moldova suveranc483 c59fi independentc483 c59fi s-a realizat apoi revenirea ei la sc3a2nul Patriei Mame, Romc3a2nia. Cum era firesc, s-a reparat atunci c59fi nedreptatea sc483vc3a2rc59fitc483 c3aen 1808 pe plan bisericesc, clerul c59fi credincioc59fii din Basarabia revenind c3aen matca Bisericii Mame Ortodoxe Romc3a2ne.Normalizarea situac5a3iei bisericec59fti n-a durat c3aensc483 multc483 vreme cc483ci, c3aen 1940 c59fi apoi c3aen 1944, c3aen urma ocupc483rii Basarabiei de cc483tre trupele sovietice, Biserica Ortodoxc483 Rusc483 c59fi-a impus, din nou, abuziv c59fi necanonic, jurisdicc5a3ia sa asupra credincioc59filor ortodocc59fi romc3a2ni din acest strc483vechi pc483mc3a2nt romc3a2nesc, fc483rc483 a c3aencerca mc483car un dialog cu Biserica Ortodoxc483 Romc3a2nc483. Consecinc5a3ele acestui act sunt binecunoscute: distrugerea sau c3aenchiderea majoritc483c5a3ii bisericilor sau mc483nc483stirilor de cc483tre regimul sovietic ocupant, numirea unei ierarhii strc483ine de neamul c59fi limba clerului c59fi credincioc59filor romc3a2ni moldoveni, desfiinc5a3area Mitropoliei Basarabiei, c3aenfiinc5a3atc483 de Patriarhia Romc3a2nc483 c3aen 1925.suflul sfc3a2nt al dorinc5a3ei de libertate c59fi demnitate nac5a3ionalc483 a fc483cut ca o parte din Basarabia strc483bunc483 sc483-c59fi dobc3a2ndeascc483 suveranitatea c59fi independenc5a3a c3aen cadrul Republicii Moldova, c3aencepc3a2nd cu august 1991. Ca urmare, apare firesc c59fi sfc3a2nt, reluarea legc483turilor cu frac5a3ii de acelac59fi neam c59fi limbc483 din Romc3a2nia pe diverse planuri, inclusiv cel bisericesc.ceea ce c3aensc483 ne produce un adc3a2nc sentiment de tristec5a3e, este atitudinea c38enalt Prea Sfinc5a3itului vladimir, acum Mitropolit de Chic59finc483u, fac5a3c483 de clerul c59fi credincioc59fii ce-c59fi manifestc483 dorinc5a3a legitimc483 a unor legc483turi mai strc3a2nse cu Biserica Mamc483 e28093 Patriarhia Romc3a2nc483. Deoarece un mare numc483r de preoc5a3i c59fi credincioc59fi, c3aen frunte cu Prea Sfinc5a3itul Episcop petru de Bc483lc5a3i, c59fi-a manifestat, c3aen mod sincer, aceste sentimente cu totul sfinte, au fost supuc59fi unei prigoane barbare, Prea Sfinc5a3ia Sa fiind chiar c3aendepc483rtat violent c59fi samavolnic din rec59fedinc5a3a sa din orac59ful Bc483lc5a3i. c59ei din acest motiv, Prea Sfinc5a3itul Episcop petru a fc483cut apel la Patriarhia Romc3a2nc483, dupc483 ce el s-a plc3a2ns Sanctitc483c5a3ii Voastre, dar fc483rc483 rezultat.c38enalt Prea Sfinc5a3itul vladimir a manifestat, de asemenea, atitudine de nerespect fac5a3c483 de obligac5a3ia canonicc483 de a nu avea nici un fel de legc483turi cu grupurile schismatice, rupte din trupul Bisericii Ortodoxe. Astfel, el a invitat, ca oaspec5a3i de onoare, c3aen luna noiembrie 1992, doi e2809earhiereie2809d schismatici din Romc3a2nia. Aceastc483 atitudine contravine flagrant cu declarac5a3ia de la Constantinopol, din 15 martie 1992, care prevede cc483 e2809eeste necesar ca toate Sfintele Biserici Ortodoxe locale, fiind c3aen solidaritate deplinc483 unele cu celelalte, sc483 condamne aceste grupuri schismatice c59fi sc483 se abc5a3inc483 de la orice comuniune cu ele, oriunde s-ar afla acesteae2809d.situac5a3ia bisericeascc483 din Republica Moldova a devenit c59fi mai tensionatc483 prin hotc483rc3a2rea Sfc3a2ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, din 5 octombrie 1992, privind acordarea e2809eindependenc5a3ei Bisericii Ortodoxe din Moldovae2809d. Aceastc483 hotc483rc3a2re a fost luatc483 c3aen ciuda celor discutate la c3aentc3a2lnirea Noastrc483 de la Constantinopol c59fi a intervenc5a3iei adresatc483 de Noi Sanctitc483c5a3ii Voastre, la 2 aprilie 1992, prin care Vc483 arc483tam e2809ecc483 nu este momentul potrivit a se lua c3aen discuc5a3ie problema Bisericii din Moldovae2809d, e2809eafirmac5a3ie justc483e2809d, recunoscutc483 chiar de Sanctitatea Voastrc483 c3aen scrisoarea ce Ne-ac5a3i adresat la 6 octombrie 1992.de aceea, c3aen contextul acestei hotc483rc3a2ri unilaterale, precum c59fi al atitudinii antiromc3a2nec59fti a c38enalt Prea Sfinc5a3itului vladimir c59fi persecuc5a3iilor de tot felul la care au fost supuc59fi cei care c3aentrec5a3ineau legc483turi cu frac5a3ii c59fi neamurile lor din Romc3a2nia, Prea Sfinc5a3itul Episcop petru, scos afarc483 de la Bc483lc5a3i, dupc483 ce s-a adresat Patriarhiei Moscovei, a fost nevoit sc483 se adreseze Bisericii Neamului sc483u. Clerul c59fi credincioc59fii, supuc59fi acelorac59fi persecuc5a3ii din partea c38enalt Prea Sfinc5a3itului vladimir, constituindu-se c3aen Adunarea eparhialc483, au reactivat statutar vechea Mitropolie a Basarabiei, l-au ales ca locc5a3iitor de mitropolit pe Prea Sfinc5a3itul petru c59fi au cerut oblc483duirea canonicc483 a Bisericii Ortodoxe Romc3a2ne. Biserica noastrc483 a luat act cu binecuvc3a2ntare de dorinc5a3a c59fi hotc483rc3a2rea lor, recunoscc3a2nd autonomia cerutc483, precum c59fi pc483strarea calendarului vechi c59fi a tradic5a3iilor bisericec59fti locale.c38en scrisoarea Sanctitc483c5a3ii Voastre sunt invocate o serie de canoane pentru susc5a3inerea opiniei cu privire la ac59fa-zisa e2809eingerinc5a3c483 anticanonicc483 din partea Patriarhiei Romc3a2ne c3aen problemele interne ale Bisericii Ortodoxe din Moldovae2809d.Mai c3aentc3a2i, precizc483m cc483 invocarea canonului 8 al Sinodului iii ecumenic nu poate, c3aen nici un caz, justifica extinderea jurisdicc5a3ionalc483 a Patriarhiei Moscovei asupra Bisericii romc3a2nec59fti din Republica Moldova. Prin acest canon se recunoac59fte tocmai c3aendatorirea Bisericii unei nac5a3iuni (biserica Ciprului), de a se organiza etnic c59fi de a se conduce independent de Biserica altui neam (biserica Antiohiei). Se prevede aici obligac5a3ia ca e2809enici un episcop sc483 nu cuprindc483 altc483 eparhie, care nu a fost mai de demult c59fi dintru c3aenceput sub mc3a2na lui sau a celor dinaintea lui. Iar dacc483 cineva a cuprins o eparhie strc483inc483 c59fi c3aen chip silnic a pus-o sub stc483pc3a2nirea lui, pe aceasta sc483 o dea c3aenapoi, ca sc483 nu se calce canoanele pc483rinc5a3ilor, c59fi nici sub cuvc3a2nt de lucrare sfinc5a3itc483, sc483 se furic59feze trufia stc483pc3a2nirii lumec59ftie2809d.c38en spiritul acestui canon putem aprecia cc483 tocmai Biserica Ortodoxc483 Rusc483, datoritc483 c3aemprejurc483rilor politice cunoscute, este aceea care a cotropit jurisdicc5a3ional o mare parte din vechea Mitropolie a Moldovei, care dateazc483 de la sfc3a2rc59fitul secolului al xiv-lea. Anexarea imperialistc483 (c5a3aristc483 c59fi apoi comunistc483) a teritoriului romc3a2nesc de la rc483sc483rit de Prut, dinspre hotarele poloneze pc3a2nc483 la Marea Neagrc483, nu a justificat prin nimic extinderea jurisdicc5a3iei bisericec59fti a Patriarhiei Moscovei asupra teritoriului jurisdicc5a3ional al Mitropoliei Moldovei.Canoanele 13, 21 c59fi 22 ale Sinodului de la Cartagina, precum c59fi canonul 2 al Sinodului ii ecumenic interzic, cum bine afirmac5a3i c59fi Sanctitatea Voastrc483, e2809eepiscopului unei anumite eparhii sc483-c59fi c3aentindc483 puterea asupra altei eparhiie2809d. Sfc3a2ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romc3a2ne, prin binecuvc3a2ntarea acordatc483 reactivc483rii Mitropoliei Basarabiei, nu a fc483cut altceva decc3a2t sc483 restabileascc483 adevc483rul istoric c59fi dreptatea canonicc483 ce fuseserc483 c3aencc483lcate de atc3a2tea ori prin extinderea necanonicc483 a jurisdicc5a3iei Bisericii Ortodoxe Ruse asupra unei pc483rc5a3i a Mitropoliei Moldovei. O astfel de extindere este, conform canonului 13 al Sinodului de la Cartagina, e2809enulc483e2809d de drept, iar repararea unei nedreptc483c5a3i se impune cu necesitate.invocarea canonului 59 al Sinodului de la Cartagina este, de asemenea, fc483rc483 obiect, neavc3a2nd legc483turc483 cu problema c3aen cauzc483.canonul 15 al Sinodului local de la Constantinopol prevede nu numai interdicc5a3ia ca un episcop e2809esc483 nu se depc483rteze de comuniunea cu propriul sc483u patriarhe2809d, ci c59fi posibilitatea ca episcopul respectiv e2809esc483 se despartc483 pe sine de comuniunea cu c38entc3a2istc483tc483torul sc483ue2809d, dacc483 acesta propovc483duiec59fte un lucru nedrept c59fi necanonic. Nedreptatea c59fi lipsa de canonicitate caracterizeazc483 tocmai hotc483rc3a2rile Bisericii Ortodoxe Ruse de a extinde c59fi menc5a3ine jurisdicc5a3ia sa asupra unei etnii, alta decc3a2t cea rusc483, c3aen spec5a3c483 asupra romc3a2nilor ortodocc59fi din Basarabia.Prevederile canonului 16 ale aceluiac59fi Sinod, ce interzic numirea de episcopi c3aentr-o eparhie al cc483rei titular este c3aencc483 c3aen viac5a3c483, n-au fost nici acestea c3aencc483lcate de Sfc3a2ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romc3a2ne prin recunoac59fterea Prea Sfinc5a3itului Episcop petru, ca Locc5a3iitor de Mitropolit al Basarabiei, conform hotc483rc3a2rii organelor canonice ale acestei eparhii. Mitropolia Basarabiei este o altc483 eparhie decc3a2t cea condusc483 de c38enalt Prea Sfinc5a3itul vladimir, cc483ci c38enalt Prea Sfinc5a3ia Sa, conform normelor canonice, poate avea jurisdicc5a3ia numai asupra credincioc59filor ortodocc59fi ruc59fi din Republica Moldova, atc3a2ta vreme cc3a2t se supune jurisdicc5a3iei Patriarhiei Moscovei. c38en lumina aceluiac59fi canon 16 de la Constantinopol c59fi ca o c3aencc483lcare a prevederilor acestuia, constatc483m cu tristec5a3e cc483, de multe ori, c3aen decursul timpului, Biserica Ortodoxc483 Rusc483 a purces la numiri de episcopi c3aen Basarabia c3aen timp ce chiriarhii legitimi erau c3aencc483 c3aen viac5a3c483. Amintim, spre exemplificare, cazul deja menc5a3ionat al Mitropolitului veniamin costachi, obligat sc483-c59fi pc483rc483seascc483 scaunul mitropolitan de la Iac59fi c3aen 1808, c59fi cel al Mitropolitului efrem enc482chescu, c3aenlocuit de Biserica Rusc483 c3aen 1940 c59fi 1944, pe cc3a2nd era c3aencc483 c3aen viac5a3c483. c38enalt Prea Sfinc5a3ia Sa a fost silit sc483 se refugieze peste Prut, c3aen urma pactului Ribbentrop-Molotov.La cele de mai sus, rugc483m frc483c5a3ec59fte pe Sanctitatea Voastrc483 a lua c3aen considerare canoanele: 8 al Sinodului iii ecumenic c59fi 34 apostolic, c3aen lumina cc483rora se poate evalua corect decizia Sfc3a2ntului Sinod al Bisericii Noastre din 19-20 decembrie 1992.canonul 8 al Sinodului iii ecumenic a reglementat raportul dintre douc483 Biserici surori. Biserica Antiohiei voia, contrar tradic5a3iei canonice, sc483-c59fi c3aentindc483 jurisdicc5a3ia asupra unei etnii diferite ce forma Biserica Ciprului. Sfinc5a3ii Pc483rinc5a3i ai Sinodului iii Ecumenic de la Efes (431) au socotit nelegalc483 c59fi necanonicc483 aceastc483 tendinc5a3c483 c59fi au impus respectarea principiului etnic c3aen raporturile dintre Biserici. Acest principiu s-a menc5a3inut c3aen istorie c59fi mai tc3a2rziu cc3a2nd, din cauza nc483vc483lirii islamice arabe c59fi apoi otomane, teritoriile jurisdicc5a3ionale s-au pc483strat intacte pe bazc483 etnicc483.c38en acelac59fi sens, se pot c3aenc5a3elege c59fi prevederile canonului 34 apostolic. Acesta stabilec59fte modalitatea de conlucrare c3aentre e2809eepiscopii fiecc483rui neame2809d c59fi se statornicec59fte principiul sinodalitc483c5a3ii c3aen cadrul unei etnii bine definite. Se prevede aici ca episcopii fiecc483rui neam sc483 aibc483 un c38entc3a2istc483tc483tor al lor, pe care sc483-l consulte, iar acesta sc483 hotc483rascc483 c3aempreunc483 cu ei lucrurile mai importante. Acest principiu canonic fundamental c3aen conducerea bisericeascc483 ortodoxc483 s-a perpetuat de-a lungul istoriei, c3aen ciuda tendinc5a3elor imperiale de hegemonie romano-bizantinc483 sau de altc483 naturc483, c59fi el este valabil c59fi azi c3aen toate Bisericile autocefale, care nu fac abstracc5a3ie de realitatea istoricc483 a unui popor sau neam. Ac59fa se explicc483 faptul cc483, c3aen majoritatea cazurilor, c3aensc483c59fi titulatura oficialc483 a Bisericilor Ortodoxe autocefale conc5a3ine numele etniei sau neamului pe care c3ael slujec59fte Biserica respectivc483. De aceea, pretenc5a3iile unei Patriarhii Ortodoxe a unui neam sau popor anume, de a avea jurisdicc5a3ie peste ortodocc59fi de alt neam, care au propria lor Patriarhie, sunt necanonice c59fi nedrepte, fiind motivate secular-politic, nu spiritual-pastoral.sanctitatea Voastrc483,Suntem datori sc483 nu uitc483m cc483, pc3a2nc483 nu de mult, atc3a2t Biserica Ortodoxc483 Rusc483, cc3a2t c59fi Biserica Ortodoxc483 Romc3a2nc483, au avut de suferit vreme c3aendelungatc483 din pricina unor stc483pc3a2niri lumec59fti, fc483rc483 credinc5a3c483 c3aen Dumnezeu, care au prigonit pe toc5a3i cei credincioc59fi c59fi au impus ura c59fi dezbinarea c3aentre neamuri.acum c3aensc483, mulc5a3umind Bunului Dumnezeu care ne-a dc483ruit puterea de a ne elibera de sub aceastc483 robie potrivnicc483 credinc5a3ei, ne revine responsabilitatea de a c3aendrepta nelegiuirile sc483vc3a2rc59fite de stc483pc3a2nirea sovieticc483 atee, care, c3aentre altele, a c3aencercat sc483 c3aendepc483rteze pe romc3a2nii ortodocc59fi din Basarabia c59fi Bucovina de Nord de frac5a3ii lor de acelac59fi neam c59fi limbc483.de aceea, ne exprimc483m c3aencredinc5a3area cc483 vom gc483si la Sanctitatea Voastrc483 c59fi la Biserica Ortodoxc483 Rusc483 c3aenc5a3elegerea necesarc483 cu privire la actul de binecuvc3a2ntare acordat de Biserica noastrc483 reactivc483rii Mitropoliei Basarabiei.Considerc3a2nd cc483 lc483muririle de mai sus sunt pe deplin edificatoare pentru a c3aenc5a3elege c3aen mod just, dar c59fi cu dragoste, drepturile sfinte ale clerului c59fi credincioc59filor din Republica Moldova de a avea legc483turi duhovnicec59fti cu Biserica Mamc483, ne exprimc483m dorinc5a3a c59fi speranc5a3a cc483 relac5a3iile frc483c5a3ec59fti dintre Bisericile noastre vor continua, spre c3aentc483rirea Ortodoxiei noastre sfinte.c38en spiritul celor de mai sus, suntem gata a continua discuc5a3iile pentru a lc483muri problemele c59fi nec3aenc5a3elegerile c59fi a dovedi astfel cc483, c3aen relac5a3iile dintre douc483 Biserici surori, nu trebuie sc483 domine considerentele vremelnice de pc3a2nc483 acum, ci comuniunea frc483c5a3eascc483 a Sfintei noastre Ortodoxii.c38encredinc5a3c3a2ndu-Ne rugc483ciunilor Sanctitc483c5a3ii Voastre, Vc483 c3aembrc483c5a3ic59fc483m frc483c5a3ec59fte c3aen Hristos Domnul nortsu,e280a0 teoctist,patriarhul bisericii ortodoxe romc382nee2809d